R.O.E.

Interviu cu Alin Jivan: Rețelele de socializare sunt peșterile tinerilor

Mirela Schipor de la Biserica „Betel” din Rădăuţi, care se ocupă de secțiunea de informații și știri pentru revista bisericii din care face parte, realizează un interviu cu Alin Jivan, în urma vizitei acestuia la Biserica penticostală „Filadelfia” din Suceava joi, 10 noiembrie 2011.

Alin Jivan este unul dintre cei mai valoroşi gimnaşti din lotul olimpic al României, fiind medaliat cu bronz şi argint la Mondiale, respectiv Europene.
În anul 2006, a fost o perioadă grea pentru Alin, an în care a suferit un accident şi a ratat Campionatul Mondial: „speranţele mi s-au năruit însă am făcut linişte în interorul meu şi mi-am pus încrederea în Dumnezeu iar El m-a ajutat”.

Chiar dacă până la momentul pocăinţei i-a plăcut să-şi trăiască viaţa la maxim, având numeroase prietene şi frecventând discotecile, Alin a ales să renunţe la toate aceste plăceri, pe care acum le consideră trecătoare.

Deși tatăl lui a fost ortodox, Alin nu a fost botezat atunci când a fost copil. El a declarat că „în copilărie am primit doar o binecuvântare de la biserica penticostală. La maturitate, fiecare alege către ce biserică se poate îndrepta. Eu am ales biserica penticostală”.
Gimnastul mai are încă 13 fraţi, majoritatea plecaţi în străinătate. În acest sens, acesta mărturisește: „sunt ani buni de când nu am reuşit să ne reunim. Mi-aş dori ca într-o bună zi să avem posibilitatea să ne revedem în formaţie completă.”

Mirela Schipor: Ai pomenit de mai multe ori în mesajul tău, despre depresie de aceea aş dori să te întreb: Ce este depresia și cum o defineşti?

Alin Jivan: Depresia este de fapt o stare adâncă de tristete care în cele mai multe cazuri nu poate fi justificată. Este lipsa speranţei şi a credinţei. Este o peşteră în care diavolul ne fură energia tinereţii şi încearcă să ne ţină acolo până facem riduri şi până nu mai suntem buni de nimic, ori până atunci când omul decide să-si pună capăt zilelor. Depresia  ne fură viziunea asupra vieţii, ne întunecă mintea, ne îngheaţă sentimentele curate şi ne leagă în lanţurile morţii. Pot spune că depresia este un sol al morții care caută noi victime. Depresia este instrumentul de tortură al diavolului, prin care ne chinuie trupul, sufletul şi mintea.

M.S.: Ce crezi că îi determină pe tineri să fie depresivi? Există anumiţi factori exteriori din afara bisericii care pot duce la depresie, şi se poate zice şi despre anumiţi factori din interiorul bisericii, familiei care să determine aceasta?

A.J.: În primul rând, cred că lipsa activităţilor spirituale şi sociale – de aici pleacă toată problema: dacă nu lucrăm pentru Dumnezeu, atunci ne ia cel rău şi ne duce în peştera păcatului. Tinerii sunt depresivi pentru faptul că nu se simt înteleşi, lipsa de modele, păcatele făcute în ascuns, dependenţa de internet şi de lumea virtuală. Iar cel mai important factor este PLICTISEALA. De aici oamenii încep să călătorească pe cele mai murdare și tenebre pajişti. Vă spun din propria experienţă că plictiseala, care este de fapt lipsa activităţii, ucide lent dar sigur. În ce privește biserica şi familia, vreau să atrag atenţia asupra unui lucru: PERFECŢIONISMUL UCIDE! Sunt biserici care au căzut în lanţurile legalismului şi care pun pe spinarea tinerilor sarcini foarte grele pe care nici ei, cei care le impun, nu au reuşit să le împlinească. Sunt biserici care merg pe un drum înfundat, în care toată bucuria mântuirii este înecată de nişte legi şi porunci omeneşti. Sunt predicatori şi părinţi care îi ceartă mereu şi le spun că nu sunt buni de nimic, ba mai mult, le spun că vor merge în iad, şi din această cauză, tinerilor li se sting visele şi renunţă la adevărata luptă a credinţei. Dumnezeu, Tatăl Suprem, este DESĂVÂRŞIT nu este PERFECŢIONIST. Perfecționismul ucide, impune, distruge relaţii, biserici, familii, subjugă și forţează.

M.S.: Care consideri că ar fi soluţiile optime, pentru diminuarea, îndepărtarea depresiei, şi eliminarea ei din viaţa tinerilor?

A.J.: Una şi cea mai importantă dintre soluţii ar fi aceea de a ne reîntoarce la misiunea la care am fost chemaţi de Domnul. Proorocul. Ilie a căzut în depresie în momentul în care şi-a abandonat misiunea. Ilie a vrut să se pensioneze găsindu-şi refugiu în muntele Horeb, muntele lui Dumnezeu însă ascuns în peşteră. În peşteră este frig şi întuneric iar viziunea proorocului a fost ştirbită din cauza sentimentului grotesc. Prea mulţi tineri care vin la biserică, vin cu sentimentul de peşteră după ei şi chiar dacă Dumnezeu îi iartă şi îi restabileşte, ei se reîntorc în peşteră şi ajung din nou în depresii. Fiul lui Dumnezeu are cheia succesului spiritual şi emoţional iar glasul lui blând ne întreabă pe toți cei care suntem în peştera depresiei: „Ce faci tu aici, creştine?” Iar noi răspundem ca şi Ilie, că viaţa nu mai merită trăită. Frumuseţea dialogului dintre Dumnezeu şi Ilie constă în faptul că Dumnezeu îi face o chemare proorocului şi îi spune: „Ieşi şi stai pe munte înaintea Domnului”.

M.S.: Crezi că se poate vorbi despre generaţia de tineri emo, – şi aici mă refer la tinerii creştini evanghelici? Ai întâlnit astfel de cazuri? Cum crezi că ar trebui de abordat aceşti tineri, şi ce ar fi bine de făcut pentru ei?

A.J.: Da, se poate vorbi. Am prieteni care fac parte din acest curent şi vreau să vă spun că foarte mulţi dintre ei sunt oameni minunaţi. Au multe calități şi au foarte mult potenţial, numai că au renunţat să mai lupte pentru viața lor, dându-şi voinţa, în mâna celui rău care caută cu tot dinadinsul să-i distrugă. Toţi trebuie să ştim că acest curent are rădăcini demonice şi este îndreptat mai ales spre generaţia tânără care este clătinată de orice fel de învăţătură şi care nu au puterea de a sta singuri pe picioare. Datoria noastră este să-i purtăm pe braţele noastre şi să-i ducem precum Păstorul Cel bun, la păşuni verzi şi la ape de odihnă. Să le învioram sufletul şi să-i povăţuim pe cărări drepte în Numele lui Isus Hristos din Nazaret.

M.S.: Dacă un tânăr creştin, are un coleg de şcoală sau prieten emo- depresiv, ce ar fi indicat, sau cum ar trebui să se comporte cu el?

A.J.: Domnul Isus S-a coborat până în părţile cele mai de jos ale pământului ca să umple toate golurile. Această generaţie Emo exprimă prin felul lor, că sunt goi în interiorul lor şi că au nevoie de HAR. Trebuie să ne rugăm pentru ei, să le arătăm că-i înţelegem şi să-L rugăm pe Duhul Sfânt să le lumineze conştiinta. Ei au nevoie de lumină, iar noi trebuie să fim lumina lumii. Creştinul nu trebuie să meargă în anturajele lor ci să fie atât de atractiv încât să-i facă pe ei să vină în anturajul creştinului.

M.S.: Consideri că socializarea virtuală – gen facebook, twitter, poate duce tinerii la depresie? Cum?

A.J.: În primul rând toţi trebuie să ştim că este o lume virtuală sau dacă vreţi una ireală. Acolo toţi sunt frumoşi şi toate sunt frumoase, iar acest lucru ne poate duce în depresie în momentul în care vedem că realitatea nu este atât de frumoasă. Din această cauză se naşte depresia, deoarece oamenii îşi doresc o lume virtuală perfectă şi nu îşi mai doresc să trăiască realitatea. Din pacate, aceasta este peştera tinerilor care le-a furat creativitatea şi spontaneitatea. Aici se pierd mulţi şi se sting din punct de vedere spiritual. După cum vă spuneam, se simt singuri şi prin reţelele de socializare vor să se afirme, să îsi scoată în evidenţă doar lucrurile care par a fi frumoase.

M.S.: Ce mesaj le-ai transmite generaţiei tinere – unii fiind şi depresivi? Ce ar trebui să ştie, şi să înveţe?

A.J.: Faptul că noi ne-am concentrat toată atenţia pe ego-ul nostru şi pe plăcerile de moment, demonstrează că noi nu Îl mai avem în centru pe Isus Hristos Mantuitorul lumii care a ştiut că vom cădea în depresii dacă nu ne vom lepăda de noi înșine. Este prima chemare pe care El o face: „Cine vrea sa vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să ma urmeze.” Trebuie să ne lepădăm de noi înşine, de locurile comode şi păcătoase, de lene, de anturaje, şi să ne luăm crucea călcând pe urmele Lui. A lua crucea înseamnă a lua povara aproapelui nostru pe umerii noştri ajutându-l astfel să respire mai uşor pentru câteva momente. A ne oferi pe noi înşine celor ce trec prin greutăți. Isus, prin cruce a luat povara lumii asupra Lui, iar Ioan spune: „Cine zice că rămâne în EL, trebuie să trăiască şi el precum Isus a trăit”. Închei cu aceasta: „Scoală-te tu care dormi. Ridică-te din morţi, şi Hristos te va lumina”. Faceţi istorie cu Dumnezeu!

Sursa: http://suceavaevanghelica.wordpress.com/2011/11/19/alin-jivan-interviu/