R.O.E.

Dincolo de orizonturile personale

Editorialul revistei tipărite Nr. 6 „Orizonturi eterne”

Încă din cele mai vechi timpuri omul a simțit nevoia de a relaționa, și Dumnezeu a împlinit dorința lui Adam stabilind cea mai profundă relație ce o poate forma un om. Prin lecturarea istoriei omenirii prezentată în Biblie vom realiza că în împlinirea planului lui Dumnezeu cu omenirea se află la bază relațiile interumane. De aceea, Dumnezeu a ales un popor căruia i-a dat principii și reguli de relaționare. Apoi Însuși Isus Hristos, Fiu de Dumnezeu, a venit în lume pentru a fi un model în relaționare. El a avut o relație deosebită cu trei din cei doisprezece ucenici, care formau echipa cea mai eficientă de slujire, dar interacționa cu cât mai mulți oameni care aveau nevoie de cuvinte ce să le dea viață și speranță, atât cu cei din categoria cea mai de jos a societății, cât și cu cei din cele mai înalte poziții din acea vreme, cum ar fi fariseii, marii preoți, cărturarii, și chiar cu Pilat și Irod.

Cea mai mare nevoie din societatea contemporană este de a exista relații sănătoase. Egoismul ne îndepărtează tot mai mult unul de altul. Suntem tot mai concentrați pe noi înșine, fără a mai fi dispuși să ne dăruim pentru binele aproapelui. Totodată, privindu-ne semenii ca posibili concurenți în anumite domenii din viață, nu vom putea construi o relație constructivă, ci cel puțin una bazată pe interese și din care se caută foloase personale.

De asemenea, se creează în comunitățile creștine grupuri pe criterii sociale, financiare, familiale, iar o persoană ce și-ar dori integrarea în acele comunități creștine rămâne pe dinafară. Datorită acestui lucru nu mai există o creștere a comunităților creștine evanghelice.

Și totuși la o simplă căutare pe „google” pe acest subiect vom realiza cât de abordat și studiat este. S-au scris numeroase cărți despre relații, acestea au dat naștere studiului în multe cursuri, a fost dezbătută în numeroase referate și totuși aspectul practic este o tragedie.

Dumnezeu ne-a așezat într-un mediu potrivit pentru a dezvolta relații cât mai benefice atât pentru noi, cât și pentru cei cu care interacționăm. Indiferent de natura și profunzimea relației trebuie ca fiecare dintre noi să avem un scop corect al acelei relații, care să fie orientat în special spre binele celuilalt implicat în relație.

La nivel personal avem de câștigat implicându-ne în relații, pentru că doar așa ne formăm ca oameni maturi în toate aspectele vieții și doar așa vom avea parte de experiențe ce să ne ridice moralul. Totodată doar prin relații multe orizonturi noi ți se vor deschide, adică aspecte ale vieții la care nu ai meditat vreodată îți pot fi împărtășite de alții.

Dacă îți propui ca scopul multor relații să fie prezentarea mântuirii prin Isus Hristos cu siguranță că muți vor beneficia de orizonturi eterne. Cred că dacă am medita profund la acest aspect am conștientiza că nu putem să beneficiem de orizonturi eterne singuri, având o trăire izolată, pentru că astfel am fi în afara planului lui Dumnezeu. El ne-a creat pentru a avea relații și ne-a oferit circumstanțe pentru a interacționa având în perspectivă orizonturile eterne la care privim și spre care trebuie să le îndreptăm privirea celor care nu au această țintă.

Așadar, având în vedere că fără relații nu putem realiza ceea ce Dumnezeu ne-a chemat să facem, stabilește-ți un scop al tuturor relațiilor ce le ai în viața ta, dar nu uita de scopul suprem de a prezenta oamenilor țelul cel mai înalt spre care tindem, orizonturi eterne.